- Un roman scris cu ajutorul AI ajunge numărul 1 din punctul de vedere al accesărilor pe site-ul Kakuyomu.
- Autoarea/autorul își cere scuze pentru că nu a specificat clar că opera este generată de AI.
- Scriitorii avertizează asupra pericolului înlocuirii vocilor umane de către AI.
Un roman generat de inteligența artificială a ajuns în fruntea clasamentelor pe Kakuyomu, o platformă populară de ficțiune online din Japonia. Evenimentul a stârnit o dezbatere aprinsă despre rolul AI în creația literară. Incidentul a ridicat întrebări incomode privind definiția scrierii în era AI și a forțat comunitatea literară japoneză să se confrunte cu potențialul impact al acestei tehnologii asupra viitorului storytelling-ului.
Cum a ajuns ficțiunea AI să-și cucerească propriul public?
Au ei interpreții de trap propriul public, de ce nu ar avea și ficțiunea creată cu AI?! Două paradoxuri vreau să îți propun. Unul este acela că ficțiunea inteligenței artificiale ar trebui să aibă succes dacă ar citi cineva doar ce este scris în cărți. Al doilea este acela că succesul literar s-ar putea să nu însemne mare lucru pentru un autor AI. De fapt este normal ca oricine să poată să spună o poveste... cum e normal ca oricine să poată să dea pagina unei cărți. Lucru care nu s-a întâmplat dintotdeauna, evident.
Romanul controversat, descris ca o poveste de dragoste isekai (fantasy) cu elemente de reîncarnare, a fost generat cu ajutorul AI într-un ritm uluitor, aproximativ 100.000 de caractere kanji pe zi.
Autoarea sau autorul, sub pseudonimul Natsumi Nai, a exploatat algoritmul Kakuyomu, care recompensează actualizările frecvente, numărul total de vizualizări și creșterea numărului de urmăritori. Această strategie a propulsat rapid romanul în fruntea clasamentelor, declanșând o reacție puternică din partea scriitorilor umani. Natsumi și-a cerut scuze că nu a spus clar și în descrierea romanului că folosește AI, considerând că este suficient că în profilul său de pe site menționează acest lucru.
Autenticitate, transparență și etică
Incidentul a scos la iveală o serie de probleme etice și estetice legate de utilizarea AI în creația literară. Mulți scriitori și cititori au criticat lipsa de transparență a autorului. Acesta nu a specificat clar că opera este generată de AI. De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea ca AI să ducă la o omogenizare a conținutului. Și la înlocuirea vocilor umane originale. Așa cum afirma George Orwell, „Dacă oamenii nu pot scrie bine, nu pot gândi bine. Iar dacă nu pot gândi bine, alții vor gândi în locul lor”. De altfel titlul romanului de succes este „Am dat peste o fată la colț și am folosit magie vindecătoare asupra ei, vindecând-o de o boală incurabilă și de orbire, iar ea s-a atașat foarte mult de mine”.
Este acesta viitorul sau coșmarul creației literare?
Ca să fie clar despre ce vorbim, primul episod al romanului online a adunat 50.000 de vizualizări. Asta destul de repede ceea ce trebuia să se traducă în bani pentru autoare. În ciuda controverselor, unii apărători ai AI susțin că această tehnologie poate democratiza scrierea. Și chiar poate ridica standardele literare prin eliminarea mediocrității. Ei argumentează că utilizarea eficientă a AI necesită abilități umane în ceea ce privește structura narativă și îndrumarea creativă.
Indiferent de perspectivă, este clar că AI va juca un rol din ce în ce mai important în viitorul creației literare. Comunitatea trebuie să găsească modalități de a aborda provocările etice și estetice pe care le ridică această tehnologie. Așa cum spunea Steve Jobs, „Inovația face diferența între un lider și un urmăritor.” Natsumi Nai își continuă aventura de scriitoare și depășește numărul de 10 romane publicate astfel. Romanul pe care mizează acum se numește „Deși este o prințesă abandonată, și-a unit forțele cu prietenii ei pufoși pentru a crea cea mai puternică națiune agrară.”
