CINEMAleph. Tron: Ares

„Tron: Ares” este continuarea unei francize începute în 1982 cu un film în care Jeff Bridges juca rolul unui programator care se trezește transportat în interiorul unui computer unde interacționează cu programele transformate în personaje.  În 1982, ideea filmului era una revoluționară, iar Tron -originalul a devenit în timp un film cult.

În 2025, Tron-Ares, e o superproducție Disney care străluceşte la capitolul spectacol vizual şi sonor. Regizorul Joachim Rønning livrează cadre care par să te scoată direct din realitate şi merge pe o estetică high-tech superbă. Filmul merită văzut pe un ecran IMAX. În plus, coloana sonoră asigurată de Nine Inch Nails este o capodoperă. Nici distribuția- care-i include pe Jared Leto și Jeff Bridges – nu e deloc rea.

Se pare însă că- la capitolul scenariu –Disney s-a zgârcit. Tron Ares suferă la capitolul substanţă narativă şi profunzime. De exemplu, povestea, bazată pe căutarea unui cod de „permanenţă” care să permită entităţilor digitale să devină reale, are premise interesante – dar le tratează superficial.

Nu te aștepta la vreo emoție sau la vreo idee genială care să-ți pună creierul în dificultate dacă mergi să vezi Tron Ares. Ia-l ca pe un spectacol audio-video – de văzu la IMAX - care merge de minune cu o pungă de popcorn. Și cam atât.