Un vârf de…Luleaua Turcului

Luleaua turcului, Campis Radicans este o liană cățărătoare spectaculoasă, faimoasă pentru florile sale în formă de pâlnie, de un roșu-portocaliu aprins. Numele său popular românesc vine de la forma florilor lungi și curbate, care amintesc de pipele sau lulelele folosite pe vremuri de oficialii otomani. Planta originară din America de Nord, s-a adaptat atât de bine în România încât a intrat adânc în folclorul local.
În folclorul românesc și balcanic există o poveste care vorbește de un pașă care s-a îndrăgostit nebunește de o fată de român dintr-un sat dunărean. Dar dragostea lor era interzisă de familii dar și de religie. Obligat să plece înapoi în Imperiul Otoman, turcul și-ar uitat luleaua de argint pe prispa fetei. Iar din locul unde aceasta a căzut, a răsărit o liană puternică, cu flori care imită perfect forma lulelei, ca simbol al unei iubiri aprinse care refuză să moară și care „se agață” cu disperare de zidurile trecutului.
În mitologia nativ americană, triburile de indigeni asociau planta cu pasărea colibri care este atrasă magnetic de nectarul ei. Se credea că liana este o scară sacră pe care spiritele păsărilor colibri coboară pentru a aduce mesaje de bucurie și vindecare din lumea de dincolo. În medicina tradițională chineză și în cea a nativilor americani, planta se folosește pentru a trata problemele dermatologice și pentru curătarea sângelui, însă în medicina modernă este privită cu mare precauție deoarece este toxică.
În ezoterism, Campsis radicans este considerată o plantă cu o energie masculină puternică, datorită culorilor sale solare și creșterii agresive. Deoarece se prinde extrem de puternic de pereți prin rădăcini aeriene, în tradițiile magice rurale este plantată lângă porți sau garduri pentru a acționa ca un „scut energetic”. Datorită capacității sale de a dărâma la propriu ziduri sau garduri vechi pentru a ajunge la lumină, planta este folosită în ritualuri sau amulete pentru depășirea obstacolelor majore, oferind purtătorului perseverență și „încăpățânare” pozitivă. Florile sale aprinse sunt folosite metaforic pentru a reaprinde pasiunea amorosă într-o casă în care relația s-a răcit.