- PEN America a publicat raportul „Banned in the USA”: 11.982 de cărți interzise în școlile publice americane în anul școlar 2025-2026, cel mai mare număr de când organizația monitorizează fenomenul, din 2021.
- Presiunea politică alimentează valul: în 72% dintre districtele urmărite interzicerile pornesc din legislația de stat, Texasul a ajuns la peste 8.000 de eliminări după legea SB 13 din 2025, iar instrumentele AI folosite de districte recomandă scoaterea unor titluri doar pentru că alte districte le-au interzis deja.
- Dacă ești părinte, profesor sau cititor, miza te privește direct: raportul spune că cifrele sunt subevaluate, iar când algoritmi și firme externe decid ce ajunge în mâinile copiilor în locul bibliotecarilor, se pierde accesul la o diversitate de voci — de urmărit rămâne dacă modelul Texas-Florida se răspândește mai departe.
PEN America a publicat raportul „Banned in the USA”, iar cifra centrală este una record: 11.982 de cărți interzise în școlile publice americane în anul școlar 2025-2026. Este cel mai mare număr înregistrat într-un singur an de când organizația monitorizează interzicerile de cărți, adică din 2021. Datele apar în raportul publicat în octombrie 2026 și se sprijină pe Indexul PEN America al interzicerilor de cărți din școli. Principala idee care își face loc însă este aceea că modul în care sunt tratate cărțile acum este doar un exemplu în care ar putea să fie tratați în curând oamenii.
Impactul legislației asupra libertății de lectură
Confuzia creată de legile statale a dus la o stare de teamă generalizată în rândul administratorilor școlari. Philomena Polefrone, senior manager al programului Freedom to Read, explică această realitate dură: „Confuzia, legile statale vagi privind interzicerea cărților și directivele intimidante venite din partea politicienilor locali au creat haos și frică”.
În timp ce unii susțin că aceste măsuri protejează elevii, realitatea din teren arată că ele creează un mediu restrictiv unde diversitatea de perspective este suprimată, transformând bibliotecile în spații de conformare în loc de explorare intelectuală.
Sub totalul de 11.982 stau 7.370 de titluri unice, adică opera a peste 4.000 de autori, ilustratori și traducători.
Jane Eyre de Charlotte Bronte este surpriza anului între cărțile interzise
O parte dintre titluri sunt interzise pentru prima dată:
- Here We Are: Feminism for the Real World by Kelly Jensen
- Romeo and/or Juliet: A Chooseable Path Adventure by Ryan North
- Be More Chill by Ned Vizzini
- Tokyo Ghoul by Sui Ishida
- The Brightest Night by Jennifer L. Armentrout
- The Beet Fields: Memories of a Sixteenth Summer by Gary Paulsen
- Rabbit and Robot by Andrew Smith
- Lore by Alexandra Bracken
- Lessons in Chemistry by Bonnie Garmus
- Jane Eyre by Charlotte Brontë
- Attack on Titan, Volume 34 by Hajime Isayama
Mai multe școli din Texas au exclus Jane Eyre din bibliografia elevilor reluând o poveste a controverselor legate de roman din perioada victoriană și din timpul revoluției culturale din China.
Tehnologia în slujba cenzurii
Utilizarea inteligenței artificiale pentru a decide ce cărți ar trebui eliminate a accelerat ritmul cenzurii, adesea fără o analiză umană riguroasă. Algoritmii scrapează liste de titluri populare, ignorând contextul operei și vizând frecvent lucrări care abordează teme despre rasă, identitate LGBTQ+ sau sex. Această abordare mecanică a dus la o „curățare” sistematică a bibliotecilor, eliminând cărți nu pe baza conținutului obscen real, ci pe baza faptului că alte districte au luat deja decizii similare, alimentând un efect de domino periculos.
Viitorul lecturii în școli
Această cenzură afectează grav apetitul pentru lectură al tinerilor, îndepărtându-i tocmai de operele care îi ajută să înțeleagă complexitatea lumii în care trăiesc. Kasey Meehan, director al programului Freedom to Read, subliniază consecințele pe termen lung: „Când plăcerea de a citi este în declin la toate vârstele, interzicerea titlurilor populare și captivante este o tragedie excepțională”.
Deși eforturile de a elimina cărțile continuă, ele sunt contrabalansate de o mobilizare civică fără precedent a profesorilor, părinților și autorilor care luptă pentru a proteja dreptul elevilor de a accesa literatura care reflectă realitatea lor.
Peste 4.500 dintre titluri nu mai apăruseră niciodată în index — cel mai mare număr de titluri noi adăugate într-un singur an, semn că fenomenul se extinde. Tot în acest an școlar s-a înregistrat și recordul de districte școlare care au interzis cărți: 114.
Ficțiunea e ținta predilectă a interzicerii
Profilul eliminărilor rămâne același ca în anii anteriori: 58% dintre cărțile interzise sunt pentru tineri adulți și 87% sunt ficțiune. Cele două tendințe se suprapun — peste 90% dintre titlurile pentru tineri adulți interzise sunt ficțiune, exact cărțile care îi ajută pe cititorii tineri să se îndrăgostească de lectură.
Presiunea politică rămâne motorul interzicerilor. În 72% dintre districtele urmărite, eliminările pot fi puse pe seama legislației de stat: fie politicile de revizuire invocă legea, fie cărțile sunt interzise de comisii impuse prin lege, fie motivarea districtului citează direct legislația. Texasul a devenit statul cu cele mai multe interziceri — peste 8.000 — după legea SB 13, adoptată în 2025. Împreună cu Florida, cele două state au produs marea majoritate a interzicerilor din acest an școlar.
Legi care merg mână în mână cu acuzații
Presiunea nu se oprește însă la legi. În mai 2025, procurorul general și comisarul pentru educație din Florida au acuzat districtul școlar Hillsborough că încalcă legea statului și i-au cerut superintendentului să se prezinte în fața consiliului de educație. La audierea de luna următoare, un membru al consiliului a spus că specialiștii media ai districtului sunt „abuzatori de copii”, iar efectul a fost imediat: cărți scoase din district. Lista de 55 de titluri a fost preluată și de alte districte.
În iulie 2025, cărțile de pe lista Hillsborough fuseseră eliminate de cel puțin 40 de ori, în 10 districte; până în iunie 2026, de cel puțin 165 de ori, în 18 districte. În paralel, districtele apelează tot mai des la inteligența artificială ca să evalueze cărți, iar instrumentele AI recomandă eliminarea unor titluri nu pentru că ar fi obscene, ci pentru că alte districte le-au interzis deja. Manga și romanele grafice sunt și ele vizate, adesea ca serii întregi, cu toate volumele eliminate odată.
AI decide ce nu e bine să citească tinerii
Dacă ești cititor, părinte sau profesor, cifrele acestea nu sunt o statistică îndepărtată, ci un semnal despre cine decide ce ajunge în mâinile copiilor. Peste 90% dintre cărțile pentru tineri adulți interzise sunt ficțiune, iar lista nu este completă: raportul spune explicit că numerele sunt subevaluate, pentru că multe interziceri nu sunt raportate, iar cenzura tăcută — restricții la achizițiile de cărți și „curățarea” titlurilor care nu au primit reclamații — nu apare deloc în statistici.
Când deciziile despre ce pot citi elevii sunt luate de algoritmi și de firme externe, în locul bibliotecarilor și profesorilor, ceea ce se pierde nu sunt doar câteva titluri, ci accesul la o diversitate de voci, perspective și literatură pe care elevii merită să o întâlnească. Merită urmărit un singur lucru: dacă modelul Texas-Florida — lege, presiune politică, AI — se răspândește mai departe, pentru că el a produs cifra record de anul acesta.
