- Un studiu Yale pe 3.600 de adulți, urmăriți 12 ani, a găsit că cititorii de cărți trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât ne-cititorii, având un risc de deces cu 20% mai mic.
- Asocierea e observațională, nu o dovadă strictă; beneficiul poate fi datorat unor trăsături nemăsurate ale celor care aleg să citească, iar alte virtuți atribuite cărților nu au rezistat replicărilor.
- Cititul regulat nu trebuie transformat într-o rețetă medicală cu minute numărate, dar îl poți vedea ca pe un obicei care, pe lângă plăcere, s-ar putea să-ți aducă și ani în plus.
Un studiu al Universității Yale a urmărit peste 3.600 de adulți americani cu vârste de peste 50 de ani, timp de 12 ani, și a ajuns la o concluzie notabilă: cititorii de cărți trăiesc mai mult decât ne-cititorii cu aproape doi ani. Diferența a rămas valabilă chiar și după ajustarea datelor pentru avere, educație și starea de sănătate. Rezultatul a fost publicat în 2016, în revista Social Science and Medicine.
Citești și supraviețuiești
Mai exact, cititorii de cărți au avut un risc de deces cu aproximativ 20% mai mic în perioada urmărită. Efectul se observa deja la jumătate de oră de lectură pe zi și era specific cărților, nu ziarelor sau revistelor. Studiul a identificat și un efect de doză: cei care citeau peste trei ore și jumătate pe săptămână aveau un avantaj mai mare decât cititorii ocazionali. Cercetătorii au controlat statistic factori precum vârsta, veniturile, educația, depresia și abilitățile cognitive măsurate, iar avantajul a supraviețuit tuturor ajustărilor.
Dovada se citește
Totuși, este vorba despre o asociere, nu despre o dovadă strictă. Studiul este observațional, nu experimental: nu s-a impus unui grup să citească și altuia să se abțină, ci s-a urmărit comportamentul existent. Reglajele statistice reduc șansa unei cauzalități inverse sau a unui factor ascuns, dar nu o elimină complet. Rămâne posibil ca o trăsătură mai profundă a celor care aleg să citească – una pe care studiul nu a măsurat-o – să contribuie la longevitate.
Cartea face altă treabă decât presa
Faptul că beneficiul apare doar pentru cărți, nu pentru presa periodică, oferă un indiciu. Probabil că lectura de cărți presupune o atenție profundă și susținută, foarte diferită de modul fragmentar în care citim știri sau postări. Această imersiune prelungită – „lectura profundă”, cum o numește cercetătoarea Maryanne Wolf – ar putea fi cheia. Dar nici aceasta nu transformă cititul într-un tratament. Un exemplu de prudență: un studiu celebru din 2013, care susținea că ficțiunea literară crește empatia, nu a putut fi replicat cu succes. Așa că nu toate virtuțile atribuite cărților rezistă la probe repetate.
Citești și trăiești mai mult?
Ce înseamnă toate acestea pentru tine? În primul rând, că n-are rost să transformi lectura într-o rețetă medicală. Să numeri minutele de citit așa cum ai număra pașii nu face decât să strice plăcerea, iar studiul nu îți cere asta. Vestea bună e că lectura regulată de cărți e asociată cu un indicator atât de dur precum durata vieții – chiar dacă nu știm exact de ce. Așa că poți vedea aceste douăzeci de minute zilnice de lectură nu ca pe o corvoadă, ci ca pe un obicei care, pe lângă bucuria pe care ți-o dă, s-ar putea să-ți aducă și ceva ani în plus.