- Șase romane, șase universuri care te invită la introspecție și dialog.
- De la drame familiale intime la povești epice despre identitate și apartenență.
- O selecție diversă și captivantă, care reflectă complexitatea lumii contemporane.
Anul acesta, competiția pentru prestigiosul Booker Prize are o listă scurtă de cărți nominalizate de șase romane. Acestea au subiecte care merg de la saga de familie întinse pe mai multe generații până la explorări intime ale singurătății și identității. Selecția reflectă o diversitate remarcabilă de stiluri și teme. Înainte de anunțarea câștigătorului, pe 10 noiembrie, cărțile au trecut prin lectura unor specialiști.
„The Rest of Our Lives”: Melancolia vieții obișnuite
Romanul lui Ben Markovits ne poartă într-o călătorie emoționantă alături de Tom, un bărbat de vârstă mijlocie. Acesta își îndeplinește promisiunea de a-și părăsi soția. Și pornește într-o călătorie pe drumurile Americii. Jenni Ramone este profesor asociat la Nottingham Trent University. Ea subliniază că „nu există nimic cu adevărat extraordinar, și totuși povestea este captivantă”. Ea evidențiază modul în care Markovits reușește să găsească frumusețe și profunzime în banalitatea vieții cotidiene. Romanul explorează teme precum regretul, compromisul și redescoperirea de sine. Te invită să se identifici cu personajele și să reflectezi asupra propriilor alegeri.
„The Land in Winter”: Drama domestică sub un ger metaforic
Andrew Miller te transpune în Anglia anului 1963. În timpul „Marelui Îngheț”. Urmărești viețile a două cupluri, Eric și Irene, Bill și Rita. Stevie Marsden, lector la Edinburgh Napier University, descrie romanul ca fiind „claustrofobic, aproape ca o telenovelă”. Accentul cade pe intensitatea evenimentelor și pe numărul restrâns de personaje. „The Land in Winter” explorează relațiile, așteptările sociale și impactul unor evenimente tragice. Deși cele două protagoniste, Rita și Irene, par a fi mai degrabă victime ale circumstanțelor decât agenți activi ai propriilor vieți, romanul ridică întrebări despre rolul femeii în societate și presiunile sociale.
„Flashlight”: Constelația pierderii și a identității
Susan Choi îți oferă o poveste complexă și emoționantă despre identitate, migrație și pierdere. Romanul urmărește viețile a trei personaje – Serk, Louisa și Anne – ale căror destine se intersectează pe fundalul unor evenimente istorice majore. Sojin Lim, lector la University of Lancashire, remarcă abilitatea lui Choi de a „ilumina curenții ascunși ai identității, migrației și dispariției cu o abilitate remarcabilă”. „Flashlight” este o operă ambițioasă și profundă, care explorează complexitatea relațiilor umane și impactul trecutului asupra prezentului.
„Flesh”: Masculinitatea dezgolită de iluzii
David Szalay explorează tema masculinității contemporane prin povestea lui István, un bărbat maghiar a cărui viață este marcată de sex, infidelitate, crimă și război. Tory Young, profesor la Anglia Ruskin University, afirmă că naratiunea inovatoare și lipsită de detalii inutile a romanului face ca acesta să fie „profund emoționant”. „Flesh” ne prezintă un personaj lipsit de iluzii, a cărui existență este definită de precaritate și de modul în care este perceput de ceilalți. Romanul ne invită să reflectăm asupra rolului bărbatului în societate și asupra impactului factorilor sociali asupra identității.
„The Loneliness of Sonia and Sunny”: O saga despre singurătate și apartenență
La aproape două decenii după ce a câștigat Booker Prize cu „The Inheritance of Loss”, Kiran Desai revine cu o poveste epică despre singurătate și apartenență. Romanul urmărește destinele a doi migranți indieni, Sonia și Sunny, ale căror vieți se împletesc pe fundalul unor peisaje diverse – de la Statele Unite la India, Italia și Mexic. Ruvani Ranasinha, profesor la King’s College London, afirmă că romanul „dramatizează modul în care națiunea, clasa, genul, rasa și istoria modelează distribuția sa largă de personaje, fiecare explorat în viniete detaliate”. Desai explorează teme precum izolarea, identitatea culturală și impactul globalizării asupra relațiilor umane.
„Audition”: Realități paralele și incertitudini existențiale
Katie Kitamura ne prezintă o poveste complexă despre maternitate, performanță și angajament, în care două scenarii contradictorii se suprapun. Adam Roberts, profesor la Royal Holloway, descrie romanul ca fiind o „meditație memorabil de ambiguă asupra parentalității, performanței, relației și angajamentului”. „Audition” te invită să reflectezi asupra incertitudinilor vieții și asupra modului în care alegerile noastre pot avea consecințe neașteptate. Romanul explorează teme precum identitatea, memoria și natura realității.
Câștigătorul Booker Prize 2025 primește 50.000 de lire sterline. Fiecare dintre cărțile nominalizate îți oportunități unice de a explora noi lumi, de a te confrunta cu întrebări dificile și de a-ți îmbogăți experiența umană. Este, în esență, o celebrare a puterii literaturii de a ne transforma viețile.
Cele mai importante premii literare și ce rol au ele în 2025
Tocmai am încheiat o lună în care a fost vorba despre Nobel și despre Goncourt. Primul este important ca premiu care ia în seama scriitori din toate colțurile lumii. Al doilea contează mai mult pentru lumea franceză. Tocmai pentru că influențează enorm vânzările de carte, în Franța au simțit nevoia să dezvolte premii concurente precum Femina, dedicat scriitoarelor și Renaudot. Pentru limba spaniolă autoritatea supremă este premiul Cervantes iar în germană cred că Premiile Buchner și Bachmann joacă acest rol, sigur, în Germania și Austria. Mă gândesc la premiile ai căror câștigători poți să îi urmărești pe zeci de ani. În România eu știu doar premiul Eminescu de la Botoșani ca un premiu ai cărui câștigători îi poți regăsi pe o listă care acoperă decenii bune. În afara Europei, probabil cel mai respectat premiu se acordă din 1965, în India, Jnanpith Award
CELE MAI IMPORTANTE 13 PREMII LITERARE DIN LUME
- Premiul Nobel pentru Literatură (global), din 1901
- Premiul Booker (Marea Britanie), din 1969
- Premiul Pulitzer (SUA), din 1917
- Premiile Hugo pentru SF (global), din 1953
- Premiul Neustadt (global), din 1970
- Premiul Georg Büchner (Germania), din 1953
- Premiul Strega (Italia), din 1947
- Premiul Cervantes (limba spaniolă), din 1975
- Ingeborg Bachmann (limba germană), din 1977
- Premiul Goncourt (Franța), din 1903
- Femina (Franța), din 1904
- Renaudot (Franța), din 1926
- The Jnanpith Award (India), din 1965
