- Barbara Sahakian și Christelle Langley, de la Universitatea Cambridge, au publicat în revista Psychological Medicine o analiză care arată că cititul de plăcere întărește sănătatea mintală, crește empatia și reduce riscul de demență la orice vârstă — unul dintre studiile analizate a urmărit peste 10.000 de tineri.
- Beneficiile nu vin de la sine: este o analiză de studii existente, nu rezultatul unui singur experiment, iar drumul spre carte diferă de la copil la copil, așa că apropierea de lectură trebuie făcută prin ce chiar vrea copilul să citească, fie pornind de la un serial sau un joc.
- Nu contează vârsta la care începi: dacă ai 55 de ani sau mai mult, cititul îți reduce riscul de declin cognitiv, iar dacă ai copii sau nepoți, ce le pui în mână contează mai mult decât cât insiști — câștigi somn, mai puțin timp pe ecrane și un risc cognitiv mai mic mai târziu.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge spun că cititul de plăcere îmbunătățește sănătatea și starea de bine la orice vârstă și indiferent ce citești. Profesoara Barbara Sahakian și dr. Christelle Langley, de la departamentul de psihiatrie al universității, au publicat o analiză în revista Psychological Medicine. Ele susțin că lectura întărește sănătatea mintală și performanța academică, crește empatia și reduce riscul de demență. Concluzia lor se rezumă la un singur lucru: vârsta la care începi nu contează.
Orice vârstă ai, cum citești te ajută
Analiza a trecut în revistă studii deja existente, iar unul dintre ele a urmărit peste 10.000 de tineri. Copiii care încep să citească de plăcere devreme au o capacitate de concentrare mai bună, o memorie mai bună și rezolvă mai ușor problemele. Ei tind să ia note mai bune la școală, au mai puține probleme de sănătate mintală și un stil de viață mai sănătos, cu mai mult somn și mai puțin timp în fața ecranelor.
La capătul celălalt al vieții, adulții de 55 de ani și peste care citesc au șanse semnificativ mai mici să dezvolte tulburări cognitive. Cercetarea a fost făcută împreună cu The Queen's Reading Room, organizația caritabilă fondată de regina Camilla, în cadrul Anului Național al Lecturii.
Plăcerea cititului este cheia
Beneficiile nu vin însă de la sine și nu funcționează cu forța. De aici și îndemnul cercetătoarelor: Langley spune că, dat fiind cât de util e cititul de plăcere de la o vârstă fragedă, ar trebui făcut tot ce se poate pentru a-i apropia de lectură pe copii și pe tineri.
Problema e că drumul spre carte nu arată la fel pentru toți. Important e să găsești ceva ce copilul chiar vrea să citească, iar acel ceva poate fi un serial TV sau un joc, folosit ca portiță de intrare.
Cititul te odihnește și îți aduce prieteni
Asta mută discuția de la recomandarea generală „citiți mai mult” la o alegere concretă pe care copiii o fac zi de zi, între carte și ecrane. Datele citate arată că mai puțin timp pe ecrane merge mână în mână cu mai mult somn și cu rezultate mai bune la școală.
Mesajul nu se oprește însă la copilărie: Sahakian spune că „nu e niciodată prea târziu să începi”, pentru că beneficiile se văd pe tot parcursul vieții, până la bătrânețe. Ea adaugă că cercurile de lectură și cluburile de carte aduc un plus prin interacțiune socială, ajutându-i pe oameni să se simtă mai puțin izolați și mai conectați, ceea ce reduce riscul de demență. Toate acestea sunt concluziile unei analize de studii publicate în Psychological Medicine, nu rezultatul unui singur experiment.
Obiceiul este miza lecturii
Pentru tine, asta înseamnă că ai la îndemână un obicei simplu pe care nu-l poți rata pe motiv de vârstă. Nu trebuie să fii copil ca să prinzi beneficiile: dacă ai 55 de ani sau mai mult, cititul te poate feri de declinul cognitiv, iar dacă ai copii sau nepoți, contează mai puțin cât insiști și mai mult ce le pui în mână.
Începe cu ce le place, fie că e o poveste pornită dintr-un joc sau dintr-un serial, pentru că plăcerea e condiția, nu obligația. Iar dacă îți propui un singur lucru după această cercetare, acesta e să-ți faci din citit un obicei, nu o corvoadă: câștigi mai mult somn, mai puțin timp pe ecrane și un risc mai mic de probleme cognitive mai târziu.
