- Dinaw Mengestu renunță la funcția de președinte în urma publicării unui material despre izolarea autorilor israelieni.
- Organizația se află la intersecția tensionată dintre liberalismul clasic și activismul ideologic radical.
- Mărturiile despre boicotul scriitorilor evrei declanșează o revoltă internă care pune în discuție misiunea grupului.
Lumea literară internațională asistă la un moment de fractură profundă în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase organizații pentru apărarea libertății de exprimare. PEN America, o instituție care funcționează de peste un secol sub deviza libertății de a scrie, se confruntă cu o criză de leadership după ce președintele său, romancierul Dinaw Mengestu, și-a dat demisia la doar câteva ore după publicarea unui articol controversat.
Documentul în cauză detaliază sentimentele de izolare și excludere pe care mulți scriitori israelieni și evrei le-au resimțit după data de 7 octombrie 2023, descriind fenomene de listă neagră în edituri și campanii de boicot online. Această situație subliniază o falie tot mai mare între principiile liberale de protejare a oricărei forme de exprimare și noile curente ideologice care condiționează solidaritatea de poziționări politice stricte.
Mărturiile care au declanșat seismul
Articolul publicat de PEN America a strâns numeroase testimoniale ale autorilor care susțin că sunt vizați de campanii de „vânătoare de vrăjitoare” în mediul digital, inclusiv prin foi de calcul virale care identifică scriitorii catalogați drept sioniști pentru a fi evitați de public. Tonul textului este unul melancolic, axat pe experiența umană a pierderii accesului la piața literară, fără a propune politici oficiale.
@palinawali Dinaw Mengestu didn’t quit because PEN criticized the boycott. He quit because @penamerica keeps defending some writers’ rights and not others. #FreePalestine #Palestine #booktok #Politics #Gaza ♬ original sound - PaliNawali
Cu toate acestea, Allison Lee, fosta directoare a biroului PEN America din Los Angeles, a observat o dublă măsură în modul în care este tratată suprimarea acestor voci. Ea a declarat critic: „Doar un singur grup de scriitori, se pare, trebuie să aibă cazul suprimării lor contextualizat respectuos înainte ca răul făcut să poată fi recunoscut — și chiar și atunci, doar provizoriu”. Această perspectivă evidențiază dificultatea organizației de a recunoaște suferința unui grup fără a părea că ignoră contextul politic mai larg.
Viziuni divergente asupra dreptului la boicot
De cealaltă parte, demisia lui Mengestu a fost motivată de îngrijorarea că un astfel de raport ar putea fi folosit pentru a incrimina mișcările de boicot, pe care el le consideră protejate de Primul Amendament. În viziunea sa, PEN America ar trebui să apere dreptul activiștilor pro-palestinieni de a refuza colaborarea cu instituții sau artiști israelieni, văzând în articolul organizației un potențial instrument politic. Această poziționare a creat însă o dilemă etică în interiorul consiliului director.
‘“The blog post was brave and right,” Andrew Solomon, a former PEN America president and current honorary board member, told me. He opposes the current Israeli government, but he does not see why that should preclude him from defending Israeli writers.’@galbeckerman https://t.co/HdPTnfVq4k
— Phil Klay (@PhilKlay) July 13, 2026
Andrew Solomon, fost președinte al PEN America și actual membru onorific, a contestat această logică a jocului de sumă zero, apărând necesitatea de a proteja scriitorii indiferent de naționalitatea lor. Solomon a punctat esența conflictului prin întrebarea: „De ce s-ar plânge cineva de recunoașterea suferinței altcuiva? Este minciuna că suferința unor oameni contează mai mult decât a altora rolul unei organizații dedicate libertății de exprimare și adevărului?”.
Supraviețuirea principiilor în era polarizării
Erupția actuală de la PEN America demonstrează cât de fragil a devenit consensul asupra valorilor liberale care au stat la baza fundației grupului în 1922. Organizația a încercat în ultimul an să mențină un echilibru delicat, oferind sprijin financiar scriitorilor palestinieni din Gaza, în timp ce a anulat evenimente majore din cauza retragerii masive a autorilor care solicitau o condamnare mai dură a Israelului.
Publicarea articolului despre autorii evrei a fost percepută de conducerea executivă ca un act de curaj și un gest necesar de echidistanță, însă reacția violentă a mediului literar sugerează că neutralitatea este tot mai greu de susținut. În final, viitorul PEN America depinde de capacitatea sa de a naviga acest moment de hipersensibilitate fără a-și abandona misiunea de a apăra cuvântul scris, indiferent de identitatea sau convingerile celui care mânuiește condeiul, într-un peisaj cultural care tinde să transforme dialogul în sentință.
