- Lavinia Braniște intră pe lista lungă a Premiului Médicis pentru roman străin
- Camping urmărește întoarcerea unei românce după aproape două decenii de migrație
- Traducerea franceză deschide la Bruxelles o discuție despre identitate și apartenență
Prima selecție a Premiului Médicis 2026 pune față în față 18 romane franceze și 17 volume străine traduse în franceză. Printre numele consacrate ale literaturii internaționale se află și Lavinia Braniște, inclusă cu romanul Camping, apărut în limba franceză la Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.
Selecția anunțată pe 11 septembrie marchează o recunoaștere importantă pentru literatura română contemporană și pentru un roman construit în jurul unei întrebări simple, dar dificil de rezolvat: unde mai este acasă după ani de plecare?
Romane străine traduse în franceză pe lista lungă a nominalizărilor Medicis 2026
- Eva Baltasar – Déclin et fascination, traducere din catalană de Annie Bats (Verdier)
- Lavinia Braniște – Camping, traducere din română de Sylvain Audet-Găinar (Éditions des Syrtes)
- Sasha Bonét – Les Porteuses d’eau, traducere din engleză de Valérie Le Plouhinec (Les Léonides)
- Sergio del Molino – L’Heure violette, traducere din spaniolă de Reyes Roher (Éditions du Sous-Sol)
- Salomé Esper – Hilda Bustamante revient, traducere din spaniolă de Hélène Serrano (Aux Forges de Vulcain)
- Laura Kasischke – Baignade surveillée, traducere din engleză de Céline Leroy (Gallimard)
- Masashi Matsuie – La maison d’été, traducere din japoneză de Déborah Piérret-Watanabe (Éditions du Sous-Sol)
- Mayra Montero – Le Soir où Bobby n’est pas venu jouer, traducere din spaniolă de René Solis (Métailié)
- Hanna Nordenhök – Caesaria, traducere din suedeză de Marina Heide (Cambourakis)
- Arturo Pérez-Reverte – Ligne de feu, traducere din spaniolă de Gabriel Iaculli (Gallimard)
- Alcide Pierantozzi – L’inéquilibre, traducere din italiană de Lise Chapuis (Gallimard)
- Maria Reva – Dernier spécimen connu, traducere din engleză de Nathalie Bru (Dalva)
- Michele Ruol – Inventaire de ce qu’il reste après que la forêt a brûlé, traducere din italiană de Paolo Bellomo, cu sprijinul lui Cécile Raulet (Le Tripode)
- Robert Seethaler – La rue, traducere din germană de Élisabeth Landes (Sabine Wespieser)
- Juan Tallón – Mille choses, traducere din spaniolă de Julia Chardavoine (Le bruit du monde)
- Imani Thompson – Piège à miel, traducere din engleză de Clément Baude (Mercure de France)
- Juan Gabriel Vásquez – Les noms de Feliza, traducere din spaniolă de Isabelle Gugnon (Seuil)
Un calendar de premiere
Câștigătorul va fi desemnat pe 2 noiembrie, la Paris, după publicarea celei de-a doua selecții, programată pentru 15 octombrie. În cursă se află autori din mai multe spații culturale, de la Eva Baltasar și Laura Kasischke până la Robert Seethaler și Juan Gabriel Vásquez. În această panoramă internațională, povestea propusă de Lavinia Braniște aduce în prim-plan experiența românilor plecați la muncă în străinătate.
O poveste despre plecare și întoarcere
Camping urmărește destinul Sofiei, o româncă stabilită de aproape două decenii în Spania. Apropierea pensionării o obligă să se gândească la revenirea într-o țară pe care o cunoaște, dar care între timp i-a devenit străină. Întoarcerea nu seamănă cu o revenire triumfală, ci cu o confruntare cu trecutul, cu familia și cu propriile transformări.
Romanul vorbește despre migrația economică, însă nu o tratează doar ca pe o experiență socială sau statistică. În centrul său se află distanța dintre generații, fragilitatea legăturilor de familie și sentimentul de a nu mai aparține pe deplin nici țării de origine, nici celei de adopție.
„Camping vorbește despre România, dar și despre Europa contemporană, despre plecare și întoarcere, despre rădăcini și desprindere”, a transmis Institutul Cultural Român de la Bruxelles, în prezentarea evenimentului dedicat apariției ediției franceze.
O voce românească tradusă pentru publicul internațional
Lavinia Braniște este romancieră, autoare de proză scurtă și poezie, scenaristă și traducătoare literară. Născută la Brăila, în 1983, ea a devenit una dintre vocile reprezentative ale unei generații preocupate de precaritate, muncă, singurătate și schimbările societății românești.
În prezentarea romanului, autoarea insistă asupra caracterului european al poveștii Sofiei. Personajul nu este doar o româncă aflată între două țări, ci expresia unei generații pentru care mobilitatea a însemnat simultan libertate, sacrificiu și nesiguranță.
Romane franceze pe lista lungă Medicis 2026
- Lucie Bérard – Décolorer sa fille (Les Intranquilles)
- Boris Bergmann – Minotaure (Albin Michel)
- Simon Chevrier – Bonne figure (Les Intranquilles)
- Diaty Diallo – Darya & Dounya (Seuil, Fiction et Cie)
- Sophie Divry – Rochebrune (Actes Sud)
- Anne Godard – Nous aussi (Actes Sud)
- Robin Josserand – Après Mireille (Mercure de France)
- Karim Kattan – Septentrionale (Elyzad)
- Emma Marsantes – N’efface pas mes cercles (Verdier)
- Daria Marx – Tuer le vieux (Flammarion)
- Thélyson Orélien – C’était ça ou mourir (Grasset)
- Véronique Ovaldé – Vivre sans bonheur et n’en point dépérir (Flammarion)
- Jeanne Pham Tran – Les ombres de l’exil (Mercure de France)
- Lucie Rico – Mais que fait ce sang sur le pull de Jennifer ? (P.O.L)
- Maxim Schwartz – Le dernier présage de Victoria Woodhull (Philippe Rey)
- Anne-Sophie Subilia – Glissando (Zoé)
- Sarah Tadlaoui – Croire au code (Héloïse d’Ormesson)
- Philippe Vasset – Grandes lignes (Flammarion)
Selecția Médicis confirmă însă că romanul nu rămâne limitat la contextul românesc. Traducerea lui Sylvain Audet-Găinar îl transferă într-un spațiu literar în care experiențele exilului, ale muncii în străinătate și ale întoarcerii pot fi recunoscute de cititori din mai multe țări.
Întoarcerea nu înseamnă întotdeauna acasă
La Bruxelles, lansarea ediției franceze a romanului va propune o discuție despre migrație, identitate și apartenență. Evenimentul pornește de la povestea Sofiei, dar ajunge la o întrebare comună pentru milioane de europeni: ce rămâne din locul numit acasă după ce viața a fost construită în altă parte?
Prin includerea pe lista lungă a Premiului Médicis, Camping capătă o nouă vizibilitate. Romanul nu oferă o soluție definitivă pentru dilema întoarcerii. El arată, mai degrabă, că acasă poate deveni o stare fragilă, negociată permanent între memorie, distanță și prezent.
