- CNA a cerut președintelui includerea educației media în strategia de apărare.
- Consiliul a avertizat că fake news-ul slăbește democrația din interior.
- Bibliotheca Fictiva, cea mai mare colecție de falsuri literare din lume, oferă o perspectivă unică asupra istoriei dezinformării.
- De la decrete papale contrafăcute la adnotări false shakespeariene, colecția demonstrează că minciuna este o constantă de-a lungul istoriei.
- Capacitatea noastră de a detecta înșelăciunea trebuie să evolueze la fel de rapid ca instrumentele care o creează.
Consiliul Național al Audiovizualului tocmai a cerut Președintelui includerea educației media în strategia de apărare. CNA a propus finanțare dedicată pentru alfabetizare media ca și programe media pentru copii, profesori și funcționari publici. Iar Bibliotheca Fictiva, proiectul dezvoltat de Universitatea Johns Hopkins în Baltimore, îți arată că un fake news poate să fie educativ.
Guvernul e urecheat și de CNA - dacă nu știi să recunoști un fake, ești vulnerabil! Au găsit și antidotul: educația media. Consiliul Național al Audiovizualului îi cere oficial președintelui Nicușor Dan ca educația media să fie tratată ca prioritate strategică în apărarea țării. Nu mai e de glumă, spune CNA-ul - fake news-ul, propaganda digitală și atacurile informaționale subminează coeziunea socială și democrația. Instituția cere finanțare, politici coordonate și evaluări clare. În documentul prezentat la ședința de marți, CNA a invocat concluziile Parchetului General din 2024.
România a fost ținta unor campanii hibride în alegeri. Nu ne-au atacat cu tancurile, ci cu fake news, propagandă online și atacuri cibernetice, spune CNA. Daniel David spune și el că educația media va face parte din noua strategie de apărari. Printre propunerile CNA găsim: introducerea educației media în școli, formarea continuă pentru profesori și funcționari, dar și campanii de alfabetizare digitală. CNA cere politici speciale pentru copii și tineri.
Minciuna educă
Exemplul pe care vreau să ți-l dau este acela de la Bibliotheca Fictiva. Este o colecție vastă de falsuri literare găzduită de Universitatea Johns Hopkins. Perspectiva este surprinzătoare: minciuna și dezinformarea au fost întotdeauna prezente în istoria umanității. Această colecție impresionantă, alcătuită din peste 1.200 de falsuri literare care se întind pe secole, limbi și țări, îți oferă lecții valoroase despre cum să navigăm în marea de informații din jurul nostru.
Lecții din trecut pentru prezent
Achiziționată în 2011 de Universitatea Johns Hopkins, Bibliotheca Fictiva a fost adunată de Arthur și Janet Freeman, doi anticari pasionați de descoperirea și colecționarea falsurilor literare. Această colecție cuprinde o varietate uimitoare de falsuri, de la manuscrise cu adnotări false atribuite lui Shakespeare până la poezii pretinse a fi scrise de Martin Luther. Arthur Freeman, înainte de a deceda în 2025, a explicat motivația sa: „Am vrut să arătăm că falsurile nu sunt doar erori sau accidente, ci adesea instrumente puternice folosite pentru a manipula și a influența opinia publică”.
O colecție de minciuni care spune adevărul
Chinyere Ihim, o studentă de la Johns Hopkins care a participat la un seminar despre istoria dezinformării, a descris impactul colecției asupra modului în care consumă informații: „Mi-a schimbat atenția de la «Este adevărat?» la «Cine a creat asta? Cine beneficiază de asta și de ce? Ce încearcă să facă? Ce încearcă să exploateze?»”. Această abordare critică ne ajută să înțelegem motivațiile din spatele dezinformării și să identificăm interesele care o alimentează. Prin studiul falsurilor literare, Bibliotheca Fictiva ne amintește că dezinformarea nu este un fenomen nou, ci o constantă în istoria umanității. Înțelegerea acestei istorii ne poate ajuta să dezvoltăm o abordare mai critică a informațiilor pe care le consumăm și să ne protejăm de manipulare. Așa cum spunea Christopher Celenza, decanul Krieger School of Arts and Sciences de la Johns Hopkins, „Expertiza acumulată este ceva pentru care ar trebui să luptăm în continuare”.
