- Edgar Dubourg, cercetător la École Normale Supérieure, spune că lectura de vacanță nu e întâmplătoare: lista ta de cărți e o hartă a personalității și te identifică.
- Cercetarea condusă de Valerie van Mulukom leagă genurile de anxietăți existențiale: thrillerele trădează o fascinație pentru pericol, romance-ul pentru relații, SF-ul pentru viitorul lumii, iar non-ficțiunea pentru căutarea de răspunsuri.
- Când îți alegi cartea pentru plajă, de fapt îți expui temerile ascunse – ceea ce părea doar o curiozitate e, de fapt, o oglindă a psihologiei tale.
Edgar Dubourg, cercetător în științe cognitive la École Normale Supérieure din Paris, spune că lista ta de cărți pentru vacanță nu e deloc întâmplătoare. „E practic o hartă a personalității tale”, afirmă el.
Atunci când alegi un thriller, o carte de dragoste sau un science-fiction, nu încerci să scapi de propria psihologie, ci, dimpotrivă, dai glas unor instincte adânci și foarte vechi din creierul tău.
Ficțiunea în mintea ta
Ficțiunea nu inventează emoții noi, explică Dubourg, ci apasă pe motivații preexistente, ca niște butoane instinctuale. Studiile îi confirmă ideea: alegerile noastre literare dezvăluie ce ne oferă plăcere și ce ne stârnește emoțiile.
O cercetare coordonată de Dr. Valerie van Mulukom de la Oxford Brookes University arată că anxietățile interioare – sau ceea ce ea numește insecurități existențiale – determină ce gen de carte iei de pe raft. Cercetarea împarte preferințele în patru mari categorii: aventuri epice în alte lumi, viața de zi cu zi și relațiile umane, pericol și amenințare, și fapte și istorii.
Cartea pe care alegi să o citești spune povestea emoțiilor tale
Ceea ce pare o simplă curiozitate se dovedește a fi, de fapt, o oglindă a temerilor tale ascunse. Dacă nu poți rezista unui roman polițist, probabil că ești fascinat de pericol. Iar dacă geanta de plajă e plină de romane de dragoste, insecuritățile tale țin mai degrabă de relații – atât romantice, cât și de prietenie – și de statutul social.
Nu e vorba doar de romane polițiste clasice: thriller-ele psihologice, poveștile cu spioni sau horror-ul supranatural, precum cărțile lui Stephen King, intră toate în aceeași categorie a amenințării.
Lumea care te interesează
La polul opus, cineva care preferă science-fiction-ul sau fantasy-ul tinde să fie mai preocupat de soarta lumii – de schimbările climatice sau de amenințarea războiului. Dacă îți petreci vara citind „Urzeala tronurilor”, cu intrigile sale politice și dragonii săi, ești probabil genul care își face griji pentru viitorul omenirii. Iar cei care aleg non-ficțiunea – biografii sau cărți de istorie – caută mai degrabă răspunsuri decât aventuri.
Dubourg subliniază că nu contează atât de mult dacă narațiunile sunt reale sau imaginare, ci simplul fapt că toți consumăm povești, fie ele știri, anecdote sau istorisiri din cartier.
Citești dar te și recunoști
Data viitoare când alegi o carte, crezând că e doar ceva vag interesant, află că, de fapt, îți dezvălui o parte importantă din psihologie. Alegerile tale literare de vacanță nu sunt un simplu refugiu, ci un instantaneu al anxietăților și motivațiilor tale profunde. Așa că, în loc să vezi lectura ca pe o evadare, poți să o folosești ca pe un instrument de autocunoaștere. Și, cine știe, poate data viitoare vei privi altfel coperta cărții pe care o pui în bagaj.
Iată tabelul cu tipurile de lectură și trăsăturile psihologice corespondente:
| Tip de lectură | Trăsături psihologice corespondente |
|---|---|
| Romane polițiste, thrillere psihologice, povești cu spioni, horror supranatural | Fascinație pentru pericol, oglindirea temerilor ascunse, anxietăți legate de amenințare. |
| Romane de dragoste | Insecurități legate de relații (romantice și de prietenie), preocupări legate de statutul social. |
| Science-fiction, fantasy (ex: „Urzeala tronurilor”) | Preocupare pentru soarta lumii, schimbările climatice, amenințarea războiului, viitorul omenirii. |
| Non-ficțiune (biografii, cărți de istorie) | Căutarea răspunsurilor, interes pentru fapte și istorii, mai degrabă decât aventuri. |
