Istoria de Elsa Morante, un roman monumental al secolului XX, în dezbatere la Institutul Italian de Cultură din București, arată un comunicat:

„Elsa Morante este maestra mea.

Am încercat să învăț din cărțile ei… mi se par de neegalat.“ – Elena Ferrante

Editura Trei, prin imprintul Anansi. World Fiction, și Institutul Italian de Cultură din București îi invită pe iubitorii de literatură din capitală, miercuri, 11 martie, începând cu ora 18:00, la cel de-al doilea eveniment din seria „Istorie trăită, viață scrisă”, dedicată literaturii uneia dintre cele mai puternice voci ale secolului XX: Elsa Morante. Întâlnirea va avea loc la sediul Institutului Italian de Cultură din București (Aleea Alexandru nr. 41), iar în centrul discuției se va afla romanul Istoria (La Storia), considerat capodopera îndrăgitei scriitoare italiene.

La eveniment vor lua parte: Laura Napolitano – directoarea Institutului Italian de Cultură din București, Carmen Mușat – critic și istoric literar, profesor universitar, directoarea săptămânalului Observator Cultural, Andreea Răsuceanu – scriitoare și Cristina Gogianu – traducătoare. Discuția va fi moderată de Oana Boca Stănescu, manager cultural și consultant în comunicare.

Intrarea este liberă.

Evenimentul își propune să exploreze felul în care experiențele istorice devin literatură și cum marile tragedii ale secolului trecut sunt reflectate în destinele individuale din operele scriitoarei.

Istoria – un roman monumental al secolului XX

Romanul Istoria (La Storia), publicat inițial în 1974 și apărut recent în limba română (2025) la Editura Trei, în cadrul imprintului Anansi.World Fiction, este considerat capodopera scriitoarei italiene Elsei Morante și una dintre cele mai importante cărți ale literaturii europene moderne.

Cartea oferă o amplă frescă a Romei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a anilor imediat următori, dar miza ei depășește cadrul istoric. În centrul narațiunii se află destinul unei familii fragile: Ida Ramundo, o învățătoare văduvă, pe jumătate evreică, și fiul ei, Useppe, copil născut în urma violului la care a supus-o un soldat german.

Prin povestea lor, romanul devine o cronică profundă a suferinței oamenilor obișnuiți, zdrobiți de marile mecanisme ale istoriei. Morante oferă o perspectivă radical umană asupra războiului, concentrându-se asupra celor care nu apar în manualele de istorie – oamenii „mici”, victimele tăcute ale ideologiilor și conflictelor.

La apariție, Istoria a fost un fenomen editorial fără precedent. Morante a insistat ca romanul să fie publicat într-o ediție accesibilă publicului larg, pentru ca povestea să ajungă la cât mai mulți cititori. Rezultatul a fost spectaculos: sute de mii de exemplare vândute și o dezbatere intelectuală intensă în Italia anilor ’70.

Romanul a stârnit controverse, fiind criticat de o parte a intelectualității pentru pesimismul său radical, dar a fost adoptat cu entuziasm de cititori. Astăzi este considerat de numeroși critici drept unul dintre ultimele mari romane ale secolului XX.

Influența sa asupra literaturii contemporane este majoră. Scriitoarea Elena Ferrante a declarat în repetate rânduri că Istoria este una dintre cărțile fundamentale care i-au modelat viziunea literară.

Elsa Morante – o voce esențială a literaturii italiene

Elsa Morante (1912–1985) este una dintre cele mai importante figuri ale literaturii italiene din secolul XX, o autoare care a reușit să transforme experiența istorică și biografică în literatură de mare forță emoțională.

În 1957, a devenit prima femeie care a câștigat prestigiosul Premiul Strega, pentru romanul Insula lui Arturo (L’isola di Arturo), un moment definitoriu pentru afirmarea femeilor în literatura italiană.

Opera ei explorează teme precum copilăria, memoria, trauma, iubirea și fragilitatea umană, iar stilul său combină realismul cu o dimensiune poetică și aproape mitică.

Viața personală a autoarei a fost la rândul ei marcată de experiențe dramatice. Căsătorită cu scriitorul Alberto Moravia, Morante a trăit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial în clandestinitate, refugiindu-se în munți pentru a scăpa de persecuțiile fasciste — experiențe care aveau să lase o amprentă profundă asupra literaturii sale.

Recunoașterea internațională s-a consolidat odată cu publicarea romanului Aracoeli (1982), recompensat cu Premiul Médicis Étranger.

Astăzi, opera Elsei Morante continuă să influențeze generații de scriitori și cititori, demonstrând că literatura poate transforma tragediile istoriei în povești universale despre fragilitate, curaj și reziliență umană.

Evenimentul din 11 martie îi oferă publicului ocazia de a redescoperi această operă majoră și de a reflecta asupra modului în care literatura păstrează amintirea celor pe care istoria îi uită.

Următoarele evenimente:

Istoria mare văzută din interior

→ eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes → 19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București

Vieți prinse între ideal și realitate

→ eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner → 26 martie 2026 | ora 18.00 | Librăria MODUL Cărturești

Vineri, 6 martie, ora 16:00, are loc, la Palatul Suțu, vernisajul expoziției ‘Infinitatea cuvintelor. Ileana și Romulus Vulpescu’, conform unui comunicat al Palatului Suțu – Muzeul Municipiului București.

Expoziția, născută dintr-o generoasă donație primită de muzeu, propune publicului o întâlnire cu lumea soților Ileana și Romulus Vulpescu, dincolo de paginile cărților, chiar în inima spațiului lor creativ.

Aceasta recreează atmosfera intimă a căminului soților Vulpescu, vizitatorii putând descoperi obiecte personale care le-au aparținut, fotografii care surprind fragmente de viață și manuscrise care dezvăluie laboratorul lor de creație.

Prin expunerea cărților publicate și a documentelor de lucru, expoziția nu este doar o prezentare de obiecte, ci o poveste despre devotament față de cultură și despre o relație care a transformat ‘armura noastră – cartea’ într-un mod de existență, se mai arată în comunicat.

Expoziția va putea fi vizitată până la data de 26 aprilie 2026, la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00. Accesul publicului la vernisajul de vineri, 6 martie 2026, este gratuit.

Anne Applebaum, câștigătoare a Premiului Pulitzer, unul dintre cei mai reputați istorici și jurnaliști din lume, vine în România și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente la București și Timișoara (12–13 martie 2026).

București
Miercuri, 11 martie, ora 10.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I (Calea Victoriei nr.88), Anne Applebaum va fi prezentă la prezentarea Raportului anual EFOR 2026. Democrația și societatea civilă în Europa de Est, realizat de Expert Forum (EFOR), ocazie cu care va participa la un dialog cu Sorin Ioniță despre traiectoria democrației în regiunea noastră. Ulterior vor fi lansate volumele Axa autocraților. Corupție, control, propagandă: cum se sprijină reciproc dictatorii pentru a-și păstra puterea și Foametea roșie. Războiul lui Stalin împotriva Ucrainei, ambele recent publicate în colecția Kronika a Editurii Litera. În încheiere, autoarea va interacționa cu publicul și va participa la o sesiune de autografe.

Anne Applebaum, câștigătoare a Premiului Pulitzer, unul dintre cei mai reputați istorici și jurnaliști din lume, vine în România și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente la București și Timișoara (12–13 martie 2026).

București
Miercuri, 11 martie, ora 10.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I (Calea Victoriei nr.88), Anne Applebaum va fi prezentă la prezentarea Raportului anual EFOR 2026. Democrația și societatea civilă în Europa de Est, realizat de Expert Forum (EFOR), ocazie cu care va participa la un dialog cu Sorin Ioniță despre traiectoria democrației în regiunea noastră. Ulterior vor fi lansate volumele Axa autocraților. Corupție, control, propagandă: cum se sprijină reciproc dictatorii pentru a-și păstra puterea și Foametea roșie. Războiul lui Stalin împotriva Ucrainei, ambele recent publicate în colecția Kronika a Editurii Litera. În încheiere, autoarea va interacționa cu publicul și va participa la o sesiune de autografe.

În luna martie, autorii Florin Chirculescu și Goran Mrakić se vor afla într-un turneu de promovare a celor mai recente volume publicate în imprintul n’autor al editurii Nemira, la finalul anului trecut. După lansările desfășurate la București în decembrie 2025, turneul ajunge la Iași, Cluj-Napoca și Brașov, unde publicul îi va putea cunoaște pe cei doi scriitori și va descoperi mai în profunzime universul romanului „Caftul”, de Florin Chirculescu, precum și al volumului de non-ficțiune „O beție cuantică”, semnat de Goran Mrakić.

Turneul debutează la Iași cu evenimentul care va avea loc în data de 10 martie 2026, de la ora 18.00, la librăria Cărturești Palas. Gazda și moderatoarea acestei întâlniri, Corina Giurgia, va fi alături de Florin Chirculescu și Goran Mrakić într-un dialog savuros care, așa cum ne-au obișnuit autorii, promite să depășească formatul unei simple discuții și să deschidă, cu umor și inteligență, perspective… cuantice, anunță editura Nemira

Joi, 12 martie 2026, scriitorii vor ajunge la Cluj-Napoca, unde se vor vedea cu cititorii începând cu ora 18.00, la librăria Cărturești Casa Hintz. Le va fi alături, în calitate de moderatoare, scriitoarea și jurnalista radio Doina Gecse-Borgovan.

Turneul se va încheia cu evenimentul care va avea loc la Brașov, luni, 16 martie 2026, de la ora 18.30, la librăria Cărturești Piața Sfatului. Alături de autori va fi Eli Bădică, editoare și jurnalistă literară, coordonatoarea imprintului n’autor al editurii Nemira, care va modera întâlnirea.

𝐋𝐢𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 ajunge la a III-a ediție și redeschide, între 𝟏 𝐬̗𝐢 𝟖 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞, un spațiu de întâlnire cu literatura scrisă de femei. La numărul de telefon cu tarif normal 𝟎𝟑𝟏 𝟎𝟎𝟓 𝟐𝟒 𝟖𝟔 pot fi ascultate pe perioada campaniei fragmente de proză, poezie și eseu scrise de femei, în lectura autoarelor sau a altor voci din spațiul cultural.
Vehicularea acestor fragmente prin intermediul unei linii telefonice a fost inspirată de proiectul Dial-A-Poem al artistului și poetului John Giorno, care, în anii ’70, imagina o platformă de accesare a poeziei în apropierea realităților concrete. Transmiterea literaturii prin voce nu e doar o amintire a unui mod mai vechi de a circula poveștile. Ea ne amintește, pe de o parte, de transmiterea cunoașterii prin voce, dar și de acele voci care au trebuit să lupte pentru a fi auzite; de voci pe care se sprijină felurile în care vedem astăzi lumea și în care ne putem mișca prin ea. În fiecare an, 𝐋𝐢𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 funcționează ca o comunitate anonimă de ascultătoare și ascultători; o rețea care există atât timp cât cineva se oprește asupra unor idei sau le dă mai departe, într-o tradiție de ascultare și împărtășire. Cu toate că astăzi avem acces la literatură scrisă de femei, este important să ne amintim că pentru mult timp vocile lor au fost marginalizate. Celebrând munca scriitoarelor, devenim atenți la multiplicarea perspectivelor asupra lumii, la spațiul plural câștigat, pe care îl consolidăm prin astfel de gesturi comune.
La fel ca la celelalte ediții, selecția din acest an reunește texte cu stiluri și mize literare diverse (printre care 𝑆𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑛𝑜𝑠̗𝑡𝑟𝑖 de Lydia Davis, 𝐶𝑖𝑢𝑝𝑒𝑟𝑐𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎̆𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑖 de Anna Lowenhaupt Tsing, 𝑀𝑎𝑚𝑒𝑙𝑒 de Brit Bennett, texte din antologia 𝐶𝑢𝑚 𝑠𝑡𝑎𝑖?) citite de Teona Galgoțiu, Elena Vlădăreanu, Sabina Teodora, Bogdana Todoruțiu, Lavinia Braniște, Ilinca Pop, Simona Popescu, Alina Cobzac, Ioana Iuna Șerban, Karin Ungureanu și Cristina Alexandrescu.
Ediția din 2026 se intersectează cu expoziția 𝐶𝑢𝑚 𝑠𝑡𝑎𝑖? de la /SAC Berthelot, curatoriată de Alex Radu și Justin Baroncea. Proiectul pornește de la o invitație lansată în 2020 de Genevieve Fieraru și Vellant, care a provocat doisprezece scriitoare și scriitori să deseneze câte un scaun și să scrie despre el, „despre cum stăm pe gânduri, la propriu”. Pe 𝟕 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖, spațiul expozițional găzduiește 𝐨 𝐥𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐋𝐚𝐯𝐢𝐧𝐢𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐧𝐢𝐬̗𝐭𝐞, 𝐒𝐢𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐏𝐨𝐩𝐞𝐬𝐜𝐮, 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 𝐕𝐥𝐚̆𝐝𝐚̆𝐫𝐞𝐚𝐧𝐮 𝐬̗𝐢 𝐍𝐚𝐝𝐢𝐧𝐞 𝐕𝐥𝐚̆𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮 printre aceste obiecte-text; lectura va fi urmată de o discuție cu scriitoarele și Cristina Ginara, arhitectă, despre diverse scaune, camere și structuri – materiale sau simbolice – necesare scrisului.
Linia autoarelor este o campanie a Editurii Vellant.
Parteneri: Cărturești, /SAC
Parteneri media: Radio România Cultural, Scena9, Matca, Zeppelin
Mulțumiri: Karmen Florea
Centrala Linia autoarelor a fost creată de ClickPhone.
Identitate vizuală de Ioana Petcu
Campanie creată de Deniz Otay

Literatura lui Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din 2022,
în centrul unui eveniment la București

Săptămâna viitoare, joi, 5 martie, începând cu ora 18.00, la Institutul Francez din România la București va avea loc un eveniment amplu dedicat scriitoarei Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2022.
Organizată de Editura Trei, prin imprintul Anansi. World Fiction, și plasată sub motto-ul „Istorie trăită, viață scrisă”, dezbaterea din Sala Atrium a cunoscutului institut cultural francez din capitală este primul eveniment dintr-o serie specială de patru, reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi”.
La eveniment vor lua parte: Mélanie Martini – atașată culturală la Institutul Francez din România, criticul literar și traducătoarea Adina Dinițoiu, alături de scriitoarea și traducătoarea Deniz Otay. Moderator: scriitorul, traducătorul și criticul Bogdan Ghiu.
Prima scriitoare franceză laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2022), Annie Ernaux este una dintre acele rare voci care au schimbat nu doar felul în care se scrie, ci și felul în care ne privim propria viață. Forța operei sale nu stă în premii, ci în curajul de a spune adevărul fără ornamente, fără iluzii.
Născută într-o familie modestă din Normandia, fiică de mici comercianți, Ernaux a trăit profund ruptura dintre lumea din care provenea și mediul intelectual în care a ajuns prin educație. Această fractură socială a devenit miezul scrisului ei, care nu transformă trecutul în nostalgie, ci în investigație: ea scrie despre rușinea socială, trădarea de clasă, dorință, boala și moartea mamei, avortul clandestin dintr-o Franță care condamna femeile la tăcere. Experiența personală devine instrument de analiză a puterii, a diferențelor sociale și a condiției feminine.
Stilul său, „écriture plate”, este deliberat sobru, aproape impersonal. Refuză metafora strălucitoare și dramatismul excesiv, alegând precizia aproape documentară. Tocmai această austeritate creează emoție: cititorul nu este manipulat, ci confruntat cu un adevăr limpede. Literatura ei are rigoarea unui jurnal sociologic și vulnerabilitatea unei confesiuni radicale.
În Anii, carte care ilustrează, poate, cel mai limpede demersul său literar, autobiografia devine memorie colectivă: „eu” se transformă în „noi”, iar viața unei femei devine istoria unei generații. Amintirile intime se împletesc cu transformările politice și culturale ale Franței postbelice, iar cititorul își regăsește propriul trecut. Scriitura ei nu e specială doar prin temele abordate, ci și prin onestitatea aproape nemiloasă cu care le tratează. Pentru Ernaux, literatura nu este evadare, ci responsabilitate. În paginile sale, memoria individuală devine memorie colectivă, iar experiențele considerate rușinoase capătă demnitate publică, transformând viața obișnuită în document istoric și moral.
Din opera lui Annie Ernaux, în cadrul Anansi. World Fiction au fost traduse cinci cărți: Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, Locul. Evenimentul, Tânărul. Fotojurnal, Cealaltă fiică, Anii; cele mai multe dintre acestea poartă semnătura traducătoarei Mădălina Ghiu.
Cea mai recentă traducere este Cealaltă fiică, o bijuterie miniaturală, dar de o intensitate tulburătoare, în care Annie Ernaux rememorează un episod fundamental din propria biografie: descoperirea, la zece ani, a existenței unei surori mai mari, decedate înainte de nașterea ei. Din acel moment, tăcerea părinților devine o prezență constantă, o rană invizibilă care va modela întreaga operă a scriitoarei. Cealaltă fiică este o lungă scrisoare către acea soră pierdută, o încercare de a umple absența cu puterea cuvintelor.

Serie de evenimente reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi” este inspirată de câte un roman scris de o mare scritoare internațională și oferă o incursiune în universuri literare diferite, punând în lumină felul în care experiența individuală se intersectează cu marile momente istorice, oferind perspective noi asupra trecutului și prezentului.
Următoarele evenimente:
Viață și Istorie
→ eveniment inspirat de romanul Istoria de Elsa Morante → 11 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Italian de Cultură din București
Istoria mare văzută din interior
→ eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes → 19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București
Vieți prinse între ideal și realitate
→ eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner → 26 martie 2026 | ora 18.00 | Librăria MODUL Cărturești

––-
Așezat sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, imprintul Anansi. World Fiction include șase colecții: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – dedicată memorialisticii, Anansi. Blues – colecția dedicată poeziei și Anansi. Port Royal – dedicată călătoriilor, descoperirilor, felului în care oamenii s-au raportat de-a lungul timpului la Celălalt.

În martie, patru întâlniri despre memorie, istorie și ficțiune:

Anansi lansează seria de evenimente „Istorie trăită, viață scrisă”

În luna martie a acestui an, imprintul Anansi. World Fiction din cadrul Editurii Trei le propune iubitorilor de lectură din București o serie specială de patru evenimente reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi”. Fiecare întâlnire este inspirată de câte un roman scris de o mare autoare internațională și oferă o incursiune în universuri literare diferite, punând în lumină felul în care experiența individuală se intersectează cu marile momente istorice și oferind perspective noi asupra trecutului și prezentului.

Seria aduce în atenția publicului opere fundamentale ale literaturii internaționale, reinterpretate și comentate de scriitoare, critici literari și traducători români și străini, într-un dialog viu despre istorie, identitate, memorie și ficțiune.

Cititorii sunt invitați să descopere modul în care literatura poate transforma biografia individuală într-o reflecție asupra lumii, iar experiențele trăite pot deveni o formă de arhivă a realității, dezvăluind legăturile dintre viața intimă și istoria colectivă.

Evenimentele au loc în parteneriat cu prestigioase instituții culturale din București, precum Institututul Francez din România la Bucucurești, Institutul Italian de Cultură București, Institutul Cervantes din București și Librăria MODUL Cărturești.

CALENDAR EVENIMENTE:

Istorie trăită, viață scrisă

→ eveniment inspirat de literatura lui Annie Ernaux

5 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Francez din România la București – Atrium

Participă: Mélanie Martini, Adina Dinițoiu, Deniz Otay

Moderator: Bogdan Ghiu

Pornind de la opera lui Annie Ernaux, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, discuția va aborda scriitura autobiografică drept formă de investigație socială și politică, precum și felul în care memoria individuală poate deveni instrument de radiografiere a unei epoci.

Viață și Istorie

→ eveniment inspirat de romanul Istoria de Elsa Morante

11 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Italian de Cultură din București

Participă: Laura Napolitano, Carmen Mușat, Andreea Răsuceanu, Cristina Gogianu

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Un dialog despre unul dintre marile romane ale secolului XX, Istoria, o frescă tulburătoare a celui de-Al Doilea Război Mondial văzut prin destine individuale. Dezbaterea va pune în lumină forța literaturii de a umaniza marile traume istorice.

Istoria mare văzută din interior

→ eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes

19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București

Participă: Abel Murcia Soriano, Laura Câlțea, Dana Pîrvan

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Acest eveniment va explora literatura ca formă de recuperare a memoriei istorice și de confruntare cu trecutul recent. Discuțiile se vor concentra asurpa felului în care scriitorii conturează identități complexe și înfruntă dilemele morale în contexte istorice tensionate, oferind o viziune intimă asupra istoriei „mari”.

Vieți prinse între ideal și realitate

→ eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner

26 martie 2026 | ora 18.00

Librăria MODUL Cărturești

Participă: Alexandra Coliban, Luana Stroe, Alina Purcaru

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Inspirat de universul literar al lui Rachel Kushner, evenimentul va explora tensiunile dintre ideal și realitate, între angajamentele sociale, politice sau artistice și constrângerile lumii în care trăim. Discuția va evidenția modul în care ficțiunea devine un instrument de reflecție critică asupra societății și a propriului loc în lume.

Prin această serie de evenimente, Anansi. World Fiction invită publicul la un dialog viu despre literatură ca spațiu al memoriei, al rezistenței și al înțelegerii profunde a istoriei prin intermediul vieților individuale.

Accesul la evenimente este liber, în limita locurilor disponibile.

Jay Gatsby (Marele Gatsby): Mânat de obsesie, se angajează în activități ilegale și contrabandă pentru a-și atinge obiectivele romantice, dezvăluind partea ascunsă a Visului American.

Lisbeth Salander (”Fata care s-a jucat cu focul” în română pentru Girl with Dragon Tatoo): O hackeră care își ia dreptatea în propriile mâini și pedepsește bărbații care abuzează femeile prin mijloace ilegale, brutale și calculate.

Severus Snape (Harry Potter): Acționează cu răutate și motive egoiste ani de zile, în timp ce, în cele din urmă, acționează pe termen lung pe baza unui pan ascuns și virtuos.

Tyrion Lannister (Cântec de gheață și foc): Un strateg profund egocentric și viclean din Urzeala Tronurilor, care este dispus să manipuleze și să folosească pe alții pentru supraviețuire și câștig, în ciuda faptului că acționează ocazional pentru binele comun.

Amy Dunne (Gone Girl): Un personaj care manipulează, minte și comite acte odioase pentru a-și controla narațiunea și căsnicia, ceea ce o face un exemplu excelent de protagonistă falită moral.
Dexter Morgan (seria Dexter): Un criminal în serie cu un cod moral strict, care ucide doar alți criminali, creând un antierou complex și întunecat.

Arya Stark (Cântec de gheață și foc): Un personaj tânăr, condus de o căutare neobosită de răzbunare, care adesea estompează linia dintre răzbunarea dreaptă și crima crudă.

Raskolnikov (Crimă și pedeapsă): Comite o crimă pe baza unei teorii intelectuale conform căreia este superior, luptând ulterior cu conștiința sa.

Evelyn Hugo (Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo): Folosește manipularea, acțiunile lipsite de etică și sexualitatea ei pentru a urca pe scara socială, creând un personaj „dubios”, dar convingător.

Jorg Ancrath (Trilogia Imperiul fărâmițat): Un lider nemilos care ucide, înșală și minte doar pentru propriul său avantaj, adesea mult dincolo de moralitatea convențională.

Libertate. O istorie a cititului înainte de 1989 la Biblioteca Națională a României
”Cu ocazia Zilei Lecturii, pe data de 16 februarie, am inaugurat în spațiul expozițional Buzunar II (parter), expoziția Libertate. O istorie a cititului înainte de 1989. Expoziția pornește de la ideea lecturii ca formă de libertate: în perioada comunistă, trăită ca gest intim și uneori riscant, iar astăzi ca act de împărtășire și responsabilitate culturală. Expoziția cuprinde șapte experiențe de lectură de dinainte de 1989 și cărțile care le-au prilejuit, cărți care au adus, în momentul lecturii, un sentiment de libertate. Vedem în această lectură clandestină un gest intelectual discret, subversiv, dar fără a fi în mod obligatoriu (doar) politic. Se adaugă acestor șapte mărturii cărți interzise în diverse contexte fără de care cultura noastră ar fi fost infinit mai săracă, mai tăcută. Le adresăm întreaga noastră recunoștință celor care au onorat, cu generozitate și deschidere, invitația de a participa la acest proiect, scriitori, traducători, profesori și personalități marcante ale vieții culturale românești de azi: Ioana Bot, Ioana Ieronim, Simona Popescu, Călin-Andrei Mihăilescu, Vasile Șirli, Pavel Șușară, Matei Vișniec. Curatori: Simona Gabriela Noapteș, Claudia Lungu Un proiect tipărit de AZERO

Spune DA!DA lecturii la CREART! 🎭📖
Pe 15 februarie, te invităm la Ziua DA!DA a lecturii, un maraton cultural unde creația literară și multimedia, artele scenice, plastice, jocul, joaca și lectura se întâlnesc într-un eveniment destinat tuturor bucureștenilor.
Intrarea a este liberă.
🧸 11:00 – Matineu pentru copii: Spectacol senzorial (ediție limitată!) „Le Grand Livre” cu #Apolodor și un concert Vivaldi… în variantă dadaistă!
🧐 13:00 – Filosofia Hazardului: Dezbateri despre absurd, cu implicarea studenților de la Universitatea București și nu numai.
📖 15:00 – Tonomatul de Lectură: Scriitori, artiști și… voi, spectatorii-cititori! Avem Open Mic, deci veniți cu fragmentul vostru preferat și citiți-l în fața tuturor.
📽 17:00 – ZENOBIA, #performancecalacarte cu Antoaneta Cojocaru: scrisoare scenică adresată unei prezențe reale și imaginare deopotrivă, inspirată de #Zenobia de Gellu Naum. Coregrafia Ioana Marchidan. Video: Ruxandra Ilie
✨ Artiști în acțiune: Live painting cu Radu Carp, colaje BenTereZ, Alexandru Pribeagu (Mim), Olga Berar (Violina Clown), Adrian Ciglenean (Monsieur Loyal) și sculptorul Florin Zhu.
📖 În foyerul CREART vă așteaptă un stand de carte cu noutățile Grupului Editorial ART.

📍 Unde? CREART (Piața Lahovari 7), CREART Gallery & Teatrelli
📅 Când? 15 Februarie, 11:00 – 18:00
🎟️ Intrare liberă, în orice moment al Zilei Naționale a Lecturii.
https://www.facebook.com/events/4395034277410426/

Clubul de literatură Institutul Blecher vă invită, duminică 15 februarie 2026, de la ora 18:30, în Hidden – The Social Space (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu romancierul Augustin Cupșa și poetul Andrei Gamarț.

Moderatori: Claudiu Komartin & Toni Chira

|||||

Augustin Cupșa (n. 1980, Craiova) a publicat volumul de poezie „Prezent compus/recompus” (2005), volumele de proză scurtă „Profesorul Bumb și macii suedezi” (2009), „Marile bucurii și marile tristeți” (2013) și „Străinătate” (2022) și romanele „Perforatorii” (2006), „Așa să crească iarba pe noi” (2017) și „3300 de perechi de palme” (2025). A mai scris două cărți pentru copii și mai multe scenarii de film.

Andrei Gamarț (n. 1980, Chișinău) a făcut parte din gruparea „Human Zone”, fondată la Chișinău în 2007, și a publicat volumele de poezie „Roșul comun” (2001), „Măsura aproapelui” (2004), „Eu spun dragoste” (2007) și „Tot ce ai văzut se va împlini” (2025), precum și albumele de pictură „Oglindă pentru luna plină / Mirror For The Full Moon” (2016) și „Eclipsa” (2022).

|||||

�� Ediția 330 a Clubului de lectură Institutul Blecher va fi transmisă LIVE pe pagina: https://fb.me/InstitutulBlecher

Parteneri: Casa de Editură Max Blecher, Hidden – The Social Space, DARAVERE concept store, TOMAGRAPH
https://www.facebook.com/events/4395034277410426/

Clubul de literatură Institutul Blecher vă invită, duminică 15 februarie 2026, de la ora 18:30, în Hidden – The Social Space (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu romancierul Augustin Cupșa și poetul Andrei Gamarț.

Moderatori: Claudiu Komartin & Toni Chira

|||||

Augustin Cupșa (n. 1980, Craiova) a publicat volumul de poezie „Prezent compus/recompus” (2005), volumele de proză scurtă „Profesorul Bumb și macii suedezi” (2009), „Marile bucurii și marile tristeți” (2013) și „Străinătate” (2022) și romanele „Perforatorii” (2006), „Așa să crească iarba pe noi” (2017) și „3300 de perechi de palme” (2025). A mai scris două cărți pentru copii și mai multe scenarii de film.

Andrei Gamarț (n. 1980, Chișinău) a făcut parte din gruparea „Human Zone”, fondată la Chișinău în 2007, și a publicat volumele de poezie „Roșul comun” (2001), „Măsura aproapelui” (2004), „Eu spun dragoste” (2007) și „Tot ce ai văzut se va împlini” (2025), precum și albumele de pictură „Oglindă pentru luna plină / Mirror For The Full Moon” (2016) și „Eclipsa” (2022).

|||||

�� Ediția 330 a Clubului de lectură Institutul Blecher va fi transmisă LIVE pe pagina: https://fb.me/InstitutulBlecher

Parteneri: Casa de Editură Max Blecher, Hidden – The Social Space, DARAVERE concept store, TOMAGRAPH
https://www.facebook.com/events/4395034277410426/

”Lectura nu este doar un act individual, ci un spațiu de întâlnire, reflecție și dialog. Prin evenimentele din această săptămână ne propunem să aducem cartea mai aproape de comunitate și să reafirmăm rolul bibliotecii ca loc viu al cunoașterii.
Programul Zilelor Lecturii cuprinde ateliere la Sala Apolodor din Labrador, sesiuni de lectură în Sala pentru Copii și Tineret „Ionel Teodoreanu”, vizite în licee, recomandări de lectură și o expoziție dedicată cititului înainte de 1989 ca gest cultural salvator în vremuri de tăceri și îngrădiri.
Citim împreună. Gândim pentru viitor, anunță reprezentanții BNR

PEN România, în colaborare cu Grupul pentru Dialog Social, organizează joi, 19 februarie 2026, colocviul:

„Patru ani de război în Ucraina: scriitori-martori și mărturiile lor. IN MEMORIAM: Victoria Amelina”

Participanți: Ruxandra Cesereanu, președinte PEN Club România (video); Vlad Alexandrescu, președinte GDS; Mariana Sipoș; Radu Vancu; Mihai Vacariu; Volodymyr Yermolenko, președinte PEN Ucraina (video); Hector Abad – Columbia (video).

Moderator: Miruna Vlada.

Evenimentul va avea loc la sediul GDS, Calea Victoriei, nr. 120, începând cu ora 17. Intrarea este liberă.

Colocviul este dedicat IN MEMORIAM scriitoarei Victoria Amelina cu ocazia publicării în limba română a cărții sale Looking at Women, Looking at War/ A War and Justice Diary, la Editura Polirom, precum și a cărții Ahora y en la hora a scriitorului columbian Héctor Abad, victimă el însuși a atacului cu rachete rusești din 27 iunie 2023, asupra unui restaurant din Kramatorsk, în urma căruia Victoria Amelina și-a pierdut viața. Cartea lui Héctor Abad va apărea la Editura Curtea Veche, unde în 2014, a fost publicat și romanul autobiografic care l-a făcut celebru în lumea întreagă: El olvido que seremos (Suntem deja uitarea ce vom fi), traducere de Mariana Sipoș, cei doi scriitori fiind cunoștințe vechi și prieteni încă din timpul misiunii diplomatice pe care a îndeplinit-o Mariana Sipoș, timp de patru ani și jumătate, în Columbia. Ediția a doua a cărții a apărut în 2021, având, ca și prima, prefața semnată de Mario Vargas Llosa.

Invitații la eveniment sunt scriitori care prin activitatea lor, s-au implicat activ și au sprijinit lupta poporului ucrainean – prin scris, conferințe, ajutor umanitar sau mergând în Ucraina pentru a se putea documenta și depune mărturii directe despre crimele de război ale armatei invadatoare. O proiecție de fotografii și imagini filmate va însoți dialogul dintre participanți.