- Salonul internațional revine la Romexpo cu Bulgaria în rolul de invitat de onoare în perioada 3-7 iunie.
- Dialogul dintre Mircea Cărtărescu și Gheorghi Gospodinov marchează debutul ediției aniversare din acest an.
- Accesul publicului rămâne gratuit pentru toate cele cinci zile de lansări, ateliere și dezbateri.
Salonul Internațional de Carte Bookfest ajunge în 2026 la o bornă istorică, celebrând douăzeci de ani de când Gabriel Liiceanu iniția acest proiect dedicat excelenței editoriale. Ediția a XIX-a, găzduită de Pavilionul B2 de la Romexpo, transformă Bucureștiul într-o capitală a dialogului balcanic, având Bulgaria ca invitat de onoare. Într-un peisaj cultural dominat de viteza digitală, Bookfest își păstrează misiunea de a conecta cititorii cu autorii momentului, oferind un program dens ce include peste 30 de evenimente dedicate culturii bulgare și sute de lansări autohtone. Prezența unor scriitori de talie mondială precum Gheorghi Gospodinov, alături de vocile consacrate ale literaturii române, subliniază rolul esențial al cărții ca spațiu al memoriei colective și al rezilienței intelectuale.
Bulgaria și România explorează geografii interioare comune
Punctul central al primei zile este întâlnirea dintre Gheorghi Gospodinov și Mircea Cărtărescu, doi autori care au reușit să pună Europa de Sud-Est pe harta marii literaturi contemporane. Tema dialogului lor, „Geografii interioare: Sofia, București și literatura memoriei”, nu este doar o discuție estetică, ci o analiză profundă a modului în care istoria recentă a modelat sensibilitatea est-europeană.
Această conexiune balcanică este întărită de prezența unei delegații de paisprezece scriitori bulgari, care vor explora teme variate, de la reinventarea basmului la poezia contemporană. Această deschidere internațională vine să confirme faptul că literatura rămâne cel mai eficient pod între națiunile care împărtășesc un trecut traumatic și o dorință comună de afirmare culturală.
Drumul spre Frankfurt testează maturitatea pieței editoriale
Dincolo de efervescența lansărilor, Bookfest 2026 funcționează ca un laborator strategic pentru viitorul culturii române peste hotare. Prezența Târgului de Carte de la Frankfurt cu un stand colectiv marchează debutul oficial al pregătirilor pentru proiectul „România – Țară Invitată de Onoare la Frankfurt 2028”. Totuși, acest drum nu este lipsit de provocări structurale, într-o piață în care distribuția și promovarea internațională rămân puncte vulnerabile.
Gabriel Liiceanu, fondatorul acestui parcurs, a observat în intervențiile sale recente că „de câte ori citim un text pe al cărui autor nu-l cunoaștem – fie că a murit cu sute de ani în urmă, fie că trăiește la celălalt capăt al pământului – noi stăm de vorbă cu el grație cărții. Orice carte pe care o deschizi e de fapt un dialog cu autorul ei. Un dialog nu in presentia, ci in absentia. Și, atunci, e minunat că poți să-ți spui: ia să vedem? Cu cine vreau eu să stau de vorbă?”. Supraviețuirea culturii scrise depinde de capacitatea noastră de a menține standardele intelectuale în fața mediocrității. Această tensiune între ambiția de a străluci la nivel mondial și realitățile economice locale definește miza evenimentelor profesionale programate la Bookfest.
Lectura timpurie asigură viitorul spiritului critic
Marea reușită a celor două decenii de Bookfest rezidă în capacitatea de a atrage noi generații către universul paginii tipărite. Programul Bookfest Junior și prezența unor autori precum Matei Vișniec sau Alec Blenche demonstrează că povestea rămâne un instrument fundamental de cunoaștere. Mircea Cărtărescu a afirmat deseori în spațiul public că „literatura este modul nostru de a supraviețui într-o realitate care ne strivește”, o viziune care capătă noi nuanțe atunci când este adresată tinerilor cititori.
Prin lansarea volumului „Texistența. Gânduri despre scris”, autorul reconfirmă faptul că actul lecturii nu este un hobby, ci o formă de existență. Astfel, ediția aniversară se încheie nu doar ca o retrospectivă a succeselor trecute, ci ca o reafirmare a necesității de a investi în educație și gândire critică, singurele care pot garanta vitalitatea literaturii în deceniile ce vor urma.
